• Nina

Iubește-te, femeie! Ești frumoasă! ...sau lecții pe care le-am învățat dupa 30 de ani


Există o vorbă care spune că "Omul cât trăiește învață". Fiecare zi din viața noastră ne oferă o lecție, este suficient sa fim cu ochii și sufletul deschise, pentru a înțelege mesajele pe care le primim de la viață. Toate experiențele prin care trecem, fericite sau mai puțin fericite, ne ajută sa ne maturizăm, să învățam, să creștem. Fiecare persoană pe care o întâlnim în viața noastră are un rol și este aici pentru a ne învața o lecție. Poate o lecție de "Așa da" sau "Așa nu". Sau poate lecția iubirii, a compasiunii sau a bunătății. Nicio întâlnire nu este întâmplătoare, chiar dacă uneori ne ia mai mult timp să ne dăm seama de motivele pentru care am trecut printr-o anumită experiență sau am întâlnit o anumită persoană. Plecăm în această lume cu un "bagaj de cunoștințe" pe care ni le-au transmis părinții, societatea, mediul în care am crescut și am trăit. Dar trecând prin propriile nostre experiențe, deschizându-ne spre viață, spre cunoașterea noastră interioară, începem să descoperim lucruri noi sau să percepem propria noastră realitate. Eu am început să mă cunosc mai bine și să mă descopăr după vârsta de 30 ani. Am început să mă dezbrac de pattern-urile societății, de părerile altora, de tot ceea ce nu îmi este de folos. Am început să devin mai importantă pentru mine si să mă iubesc mai mult. Mi se spune uneori că "tu ești acolo în lumea ta". Da, sunt în lumea mea pe care eu mi-am creat-o. Și pe care continui să o creez zi de zi și clipă de clipă. Cu strădanie și multă muncă cu mine. Lecțiile pe care eu le-am învățat de-a lungul timpului sunt nenumărate, însă am să încerc să le redau pe cele mai importante dintre acestea, în speranța în care vor fi o sursă de inspirație pentru alte femei (și nu numai) care încep să se descopere și care își doresc să își trăiască viața după sufletul lor.

Să mă bucur. Viața este cel mai neprețuit dar pe care l-am primit, iar cel mai frumos gest de recunoștință față de Divinitate este să mă bucur de viața asta minunată! De fiecare respirație, de fiecare clipă, de fiecare experiență, de fiecare persoană, de fiecare floare, de fiecare rază de soare. De ziua de Azi! Să nu am așteptări. Atunci când îți proiectezi anumite așteptări iar acestea nu sunt îndeplinite, îți creezi singur o stare de suferință și neîmplinire. Și atunci de ce să nu iau lucrurile și oamenii așa cum sunt? De multe ori oameni și locuri de la care nu am avut așteptări m-au surprins foarte plăcut iar experiențele trăite au fost mult peste ceea ce mi-aș fi putut imagina.

Să iubesc oamenii așa cum sunt și să nu încerc să îi schimb. Să îi dau voie fiecărui om din viața mea să fie exact așa cum e el. A iubi necondiționat este o lecție care se învață în timp, este o lecție care vine o dată cu schimbarea ta interioară ca om. Iar acesta este un proces îndelungat, nu se întâmplă de azi pe mâine. Dar este atât de eliberator și de frumos!

Să petrec timp cu mine. Lumea în care trăim este una a task-urilor, a deadline-urilor și a oamenilor ocupați și ne rămâne atât de puțin timp liber, pe care preferăm să îl petrecem cu familia, prietenii și oamenii dragi, cărora avem atâtea lucruri să le spunem. Dar oare ce ne spunem nouă înșine atunci când rămânem singuri? Doar eu cu mine? ... "Cine sunt eu? Cum mă văd eu? Oare mă cunosc îndeajuns?" Sunt întrebări existențiale asupra cărora poate nu ai zăbovit niciodată. Și poate ar fi un moment bun să începi acum.

Să mă răsfăț. Să îmi cumpăr singură flori, doar pentru că am trecut pe lângă florărie și am simțit că florile acelea mă "cheamă" să îmi ofere o stare de spirit fantastică. Să merg la spa, masaje și alte răsfățuri, pentru a-mi reîncărca bateriile și a mă bucura de clipe de liniște. Să intru într-o cafenea cochetă la prima oră a dimineții pentru a savura un espresso, doar eu cu mine. Să fac orice îmi bucură inima! Toate acestea sunt lucruri pe care acum 10 ani nu le-aș fi făcut...."Cum adică să merg într-un local singură? Ce o să zică lumea? Nu se vor uita ciudat la mine?" Azi îmi vine să râd doar când îmi amintesc :)

Să spun ceea ce simt. Să nu îmi fie teamă să exprim ceea ce simt. În fapte și în cuvinte. Să le spun oamenilor dragi că îi iubesc. Să spun mai des "Mulțumesc!" și "Te iubesc!".

Să păstrez aproape oameni puțini și de calitate. Oameni de la care am ce învăța, care mă inspiră, care aduc în viața mea lumină, bunătate, dragoste, optimism. Nu (mai) cred în relații de complezență, de genul "îl cunosc pe X de 10 ani și păstrăm legătura deși nu avem nimic în comun", și evit să cultiv relații cu oameni al căror crez este negativitatea și bârfa. Am constatat că pe măsură ce eu mă schimb pe interior și lumea din jurul meu se schimbă, pe principul "Your vibe attracts your tribe". Și deși nu am făcut nimic că "să separ grâul de neghină", realizez că puterea gândului și a intenției este într-atât de puternică, încât în viată mea apar exact oamenii de care am nevoie și cu care îmi este drag să mă înconjor.

Banii vin și pleacă, experiențele rămân. Se spune că e bine "să pui la ciorap bani albi pentru zile negre". Sunt întrucâtva de acord, în sensul în care în societatea și țara în care trăim avem nevoie de o educație financiară solidă. Da, încurajez procesul de economisire. Dar nu avariția. Banii sunt făcuți să circule, să te bucuri de ei, doar pentru asta muncești, nu? Pentru mine, bucurie înseamnă mai mult experiențe și mai puțin lucruri materiale. Iar călătoriile mi se par cea mai minunată experiență pe care o poți cumpăra cu bani.

Să îmi conserv energia pentru ceea ce este cu adevărat important. Încerc să îmi dozez energia și să îmi fac timp pentru mine, oamenii dragi, activitățile care îmi fac plăcere sau îmi aduc satisfacții. Sunt atâtea lucuri frumoase de făcut și atât de puțin timp, încât am încetat să îmi irosesc energia cu lucruri fără sens cum ar fi televizorul sau discuții despre "capra vecinului", care nu îmi aduc nimic pozitiv și nu mă "îmbogățesc" în niciun fel.

Să îmi ascult intuiția. De câte ori nu ți-ai pus întrebarea dacă ar fi mai bine să îți asculți inima sau mintea? Toți trecem prin asta și de foarte multe ori luăm decizii după îndelungi analize și întoarceri pe toate fețele ale problemei, doar pentru a realiza ulterior că poate nu am luat cea mai bună decizie și poate am fi putut să procedăm altfel. Mintea este un slujitor bun dar un stăpân prost. Atâta timp cât noi o folosim pe ea și nu invers, este ok. Însă atunci când devine stăpân, începe să "troncăne" în continuu și să ia decizii "fără noi" (adică fără suflet și intuiție) și ne trezim astfel în situații în care nu ne simțim fericiți și în locuri în care simțim că nu aparținem. Oprește-te o clipă din tot caruselul ăsta și întreabă-ți inima ce simte. Ce decizii ai lua dacă ai decide cu inima? În plus, știi momentele acelea de "flash" în care știi ce vrei și ce îți dorești, știi cum să acționezi, știi ce te-ar face fericit(ă) fără ca măcar mintea ta să aibă timp să înceapă să caute răspunsul? Acelea sunt momentele în care intuiția ta funcționează, când inima ta deja îți transmite răspunsul. Îți spun din proprie experiență (aceea a unei persoane mult prea cerebrale dar care încearcă să schimbe acest lucru) că cele mai bune decizii pe care le-am luat în viață au fost acelea când mi-am urmat intuiția. Fără să stau să analizez prea mult, să pun în balanță și să cântăresc, așa cum îmi stă în fire. Și da, sunt fericită cu ele!

Să îmi asum propriile decizii, chiar dacă asta înseamnă să trec peste părerea celor din jur. Am înțeles că deși oamenii din jurul tău îți vor binele, acest bine este subiectiv și fiecare privește din propria lui postură. Binele și fericirea au definiții total diferite de la persoană la persoană. Ceea ce te face fericit(ă) pe tine, posibil să nu mă facă fericit(ă) și pe mine. Da, pot lua în considerare o părere sinceră și pertinentă, însă decizia finală îmi aparține. Mi-am dat seama în timp că principiul "să nu se supere X sau Y" aduce doar frustrare și nefericire. Oricum nu vei putea niciodată să mulțumești pe toată lumea. Și atunci la ce bun că nu am supărat pe X sau pe Y dacă eu nu sunt fericită și împăcată cu situația? Cum ar fi dacă aș face ceea ce mă face pe mine fericită? :) Așa că, dragilor, fiți ferme și luați decizii pentru voi și nu pentru alții!

Acasă nu e un loc, e un sentiment. Definiția din dicționar a lui "acasă" este "casă în care locuiești" sau "locul natal". Pentru mine, acasă nu este doar un loc bine definit în spațiu, acolo unde locuiesc sau unde m-am născut. Acasă este sentimentul acela de bine, de confort, de fericire, de preaplin. Acasă este în brațele omului iubit, acasă este o masă de familie unde ne strângem cu toții, acasă poate fi meditația de la finalul unei clase de yoga sau poate chiar un oraș dintr-o altă țara, unde mă simt bucuroasă, implinită și cu inima explodând de fericire.

Că totul vine la momentul potrivit. Că lucrurile nu trebuie forțate, ci lăsate să se manifeste la momentul potrivit. De câte ori nu mi-am dorit ceva acum, repede-repede, însă Universul mi-a demostrat că nu eram pregătită să primesc acel ceva, că mai aveam de învățat lecții. Însă în acel moment în care dorința mea s-a materializat, am constatat că era ceva mult mai bun decât sperasem și că meritase așteptarea. Chiar cred că uneori este suficient să îți lansezi dorința în Univers și ea va găsi calea să se materializeze la momentul potrivit. "Make a wish and let it happen", nu?

Să primesc. Un cadou, un compliment, o vorbă bună. Să spun "Da, mulțumesc! Și mie îmi place rochița mea cea nouă!" în loc de "Ah, dar o am de mult. Nu e cine știe ce..." Să mă iubesc cu adevărat. Așa cum sunt, cu bune și cu rele. Mai întâi să mă iubesc pe mine și apoi, din preaplinul meu, să pot dărui altora iubire.

Lista va rămâne deschisă și promit să revin să mai fac completări întrucât, așa cum spuneam mai sus, "Omul cât trăiește învață". Voi ce lecții ați învățat după 30 de ani? Iubește-te, femeie! Ești frumoasă!

Spread the joy!

Nina

#bucurie #timp #oameni #energie #intuitie #inima #iubire #lectie

0 views
  • Facebook Social Icon

Facebook

  • Instagram Social Icon

Instagram

About Me

I’m Nina. I am passionate about creating and living an inspired life and sharing my tips with others.

 

I truly believe that life can be exactly as you dream it, that you can create it moment by moment. So just let yourself go and do what makes you heart sing!

 

Read More

 

© 2019 Nina Balerina

Life_Purpose_Coach_Logo.png
elephant journal logo.PNG